Cultura e invers proporţională cu venitul pe cap de locuitor. PIB-ul zdravăn dăunează grav inteligenţei. Par concluzii absolut fireşti, după ce afli cum se prezintă, zilele astea, măreaţa naţiune americană. O organizaţie din Washington a avut proasta inspiraţie să finanţeze un studiu din care să rezulte gradul de instruire al elevilor de 17 ani. N-au fost puse în discuţie cunoştinţele din domenii supranaturale, ci lucrurile care ţin de cultura generală. Rezultatele, înduioşătoare.
Cam un sfert dintre respondenţi au ridicat din umeri, întrebaţi fiind cine a fost Adolf Hitler. 10 procente au decretat cu seninătate că este numele unui fabricant de arme. (De-ar fi fost numai atât...) Doar unul din trei adolescenţi a fost în stare să identifice replica „Nu vă întrebaţi ce poate face America pentru voi, ci ce puteţi face voi pentru America” drept parte a unui discurs ţinut de preşedintele Kennedy. O bună parte dintre respondenţi n-au reuşit să răspundă corect la întrebarea „Ce anume garanteză libertatea de expresie şi cea a religiei?” Ce-i drept, a fost mai uşor să aleagă varianta „Bunul simţ”, chiar dacă aceste beneficii au fost obţinute de pe urma Declaraţiei Drepturilor Omului. Documentul cu pricina datează din secolul al XVIII-lea, iar chestionaţii s-au născut cu trei veacuri mai târziu.
Doar doi din cinci tineri americani au putut încadra Al Doilea Război Mondial în perioada corectă, chiar dacă li s-a oferit o marjă de 50 de ani. Cât despre inamicii pe care SUA i-au avut în conflictul respectiv, adolescenţii n-au ezitat să spună că aceştia au fost Iranul şi Cuba.
Cu literatura a fost şi mai dramatic: mai puţin de jumătate dintre respondenţi au avut capacitatea de a asocia un nume ca Oedip cu personajul aferent. 50% dintre puşti n-au fost capabili să precizeze nici subiectul celebrului roman 1984.
Hillary sau Jackie?
Nici măcar chestiunile ce ţin strict de formarea propriei ţări nu le sunt la îndemână liceenilor de 17 ani. Mai mult de un sfert dintre ei susţin că descoperirea Americii a avut loc după 1750, în timp ce un „nucleu dur” de 2% e necruţător: Columb a traversat Atlanticul după 1950.
Nu e o noutate că americanii nu strălucesc la capitolul instruire. Jay Leno îi pune periodic „în valoare”, în show-ul său televizat. Nu de mult, într-unul dintre sondajele sale de stradă, le-a prezentat trecătorilor fotografiile candidaţilor la Casa Albă. Hillary Clinton a fost „identificată” prompt drept Jackie Kennedy.
Nici britanicii nu s-au dovedit a fi nişte „lumini”: recent, un studiu realizat în Regatul Unit s-a soldat cu două verdicte ameţitoare: Sherlock Holmes a existat, iar Churchill a fost un personaj fictiv.
Românii se pot consola cu gândul că, deşi stau cu mult mai prost decât americanii şi englezii la diverse capitole, se descurcă onorabil la întrebări de minimă rezistenţă culturală. Măcar atât.
Cam un sfert dintre respondenţi au ridicat din umeri, întrebaţi fiind cine a fost Adolf Hitler. 10 procente au decretat cu seninătate că este numele unui fabricant de arme. (De-ar fi fost numai atât...) Doar unul din trei adolescenţi a fost în stare să identifice replica „Nu vă întrebaţi ce poate face America pentru voi, ci ce puteţi face voi pentru America” drept parte a unui discurs ţinut de preşedintele Kennedy. O bună parte dintre respondenţi n-au reuşit să răspundă corect la întrebarea „Ce anume garanteză libertatea de expresie şi cea a religiei?” Ce-i drept, a fost mai uşor să aleagă varianta „Bunul simţ”, chiar dacă aceste beneficii au fost obţinute de pe urma Declaraţiei Drepturilor Omului. Documentul cu pricina datează din secolul al XVIII-lea, iar chestionaţii s-au născut cu trei veacuri mai târziu.
Doar doi din cinci tineri americani au putut încadra Al Doilea Război Mondial în perioada corectă, chiar dacă li s-a oferit o marjă de 50 de ani. Cât despre inamicii pe care SUA i-au avut în conflictul respectiv, adolescenţii n-au ezitat să spună că aceştia au fost Iranul şi Cuba.
Cu literatura a fost şi mai dramatic: mai puţin de jumătate dintre respondenţi au avut capacitatea de a asocia un nume ca Oedip cu personajul aferent. 50% dintre puşti n-au fost capabili să precizeze nici subiectul celebrului roman 1984.
Hillary sau Jackie?
Nici măcar chestiunile ce ţin strict de formarea propriei ţări nu le sunt la îndemână liceenilor de 17 ani. Mai mult de un sfert dintre ei susţin că descoperirea Americii a avut loc după 1750, în timp ce un „nucleu dur” de 2% e necruţător: Columb a traversat Atlanticul după 1950.
Nu e o noutate că americanii nu strălucesc la capitolul instruire. Jay Leno îi pune periodic „în valoare”, în show-ul său televizat. Nu de mult, într-unul dintre sondajele sale de stradă, le-a prezentat trecătorilor fotografiile candidaţilor la Casa Albă. Hillary Clinton a fost „identificată” prompt drept Jackie Kennedy.
Nici britanicii nu s-au dovedit a fi nişte „lumini”: recent, un studiu realizat în Regatul Unit s-a soldat cu două verdicte ameţitoare: Sherlock Holmes a existat, iar Churchill a fost un personaj fictiv.
Românii se pot consola cu gândul că, deşi stau cu mult mai prost decât americanii şi englezii la diverse capitole, se descurcă onorabil la întrebări de minimă rezistenţă culturală. Măcar atât.
